Nor
Daca esti la inceputul sau pe parcursul unui drum spiritual,sigur ai auzit ca aceasta lume este un loc minunat,fumos,perfect,doar ca noi,profanii,inca nu o percem in acest mod.Pentru unii dintre noi nu este valabil.Pentru mine si cei asemenea se simte o densitate mentala intre adevaratul Sine,cel dincolo de simtiri,ganduri,pareri si acea viziune idealista despre lume.
Cum percep aceasta blocada,acest nor mentalo-emotional chiar dens?Solid,monocrom,inexpugnabil!
Aici intra majoritatea persoanelor care atunci cand asculta prelegeri pe tema frumosului din lume,sau asista la cursuri pe teme spirituale,spun:"O pierdere de timp!".
Trebuie sa vad eu lumea si mediul din jur ca fiind perfecta,sa ma bucur de soare si natura in orice clipa,chiar daca imi lipsesc conditiile interioare si de mediu?Sa ma bucur de perfectiunea si frumuseata oamenilor din jur,chiar daca la nivel mental nu-i cred astfel?Trebuie sa fac toate acestea in mod constient,fortat,sa imi impun?Trebuie sa stiu ca totul este perfect?Cam multi de "trebuie"...suna apasator.Mai devreme sau,probabil,mai tarziu,vom ajunge acolo,fiecare in parte.Deocamdata pentru unii dintre noi,pur si simplu nu face sens,convinsi fiind ca nu la noi este problema ci undeva...acolo.
Putem ramane in aceasta lupta sau ne putem concentra pe un segment,un concept in care vedem frumosul si perfectiunea,sau asa credem.Exista in viata fiecaruia dintre noi! Inchidem ochii si incercam sa simtim textura,culoarea bucuriei aduse de o persoana draga,un hobby sau o activitate altruista.Aceasta simtire este un ingredient ce poate schimba gustul oricarei experiente.